miercuri, 16 octombrie 2013


FARINGITA  ACUTĂ

 

  Este inflamaţia acută a mucoasei faringiene de natură infecţioasă sau toxică şi fără participarea evidentă a ţesutului limfoid caracteristic pentru angină.

  Faringita acută se întâlneşte la persoane cu rinosinuzită, la cei care consumă alimentele prea reci sau prea  fierbinţi, de asemenea consumă alimente condimentate.

  La bucofaringoscopie se constată o mucoasă congestionată, foliculi limfatici solitari măriţi de volum, cu depozit pultaceu.

  Bolnavii acuză senzaţie de usturime, arsuri, durere, disfagie şi otalgie reflexă.

  TRATAMENTUL se efectuează cu antibiotice, gargarisme călduţe alcaline, dezinfectante nazofaringiene, inhalaţii.

 

DEFINIŢIE:
      Astmul este o afecţiune a căilor respiratorii caracterizată printr-o reactivitate crescută a arborelui traheo-bronşic la o multitudine de stimuli. Astmul se manifestă printr-o îngustare generalizată a conductelor aeriene, care poate ceda spontan sau ca răspuns la terapie şi prin accese de dispnee, tuse şi wheezing.

EXAMEN CLINIC:
      Simptomele astmului constau din triada: dispnee, tuse şi wheezing, La începutul atacului, pacientul are o senzaţie de constricţie toracică, de obicei însoţită de tuse neproductivă. Respiraţia devine audibilă-hârâitoare, iar wheezing-ul devine proeminent în ambele faze ale respiraţiei, expirul se alungeşte şi pacienţii au frecvent tahipnee, tahicardie si o uşoară hipertensiune sistolică. Plămânii devin rapid hiperinflaţi, iar diametrul anteroposterior al toracelui creşte. Dacă criza este severă sau prelungită, zgomotele respiratorii (murmurul vezicular) pot dispărea, iar wheezing-ul capătă o tonalitate foarte înaltă. Apoi, muşchii accesori respiratori intră în acţiune si treptat apare pulsul paradoxal.
     Terminarea unui episod este frecvent marcată de tuse cu expectoraţie groasă, filantă, care adesea ia forma căilor aeriene distale şi care la examenul microscopic are frecvent eozinofile si cristale Charcot-Leyden.
     Mai puţin caracteristic, un pacient astmatic poate acuza episoade intermitente de tuse seacă, neproductivă sau de dispnee la efort.
 
DIAGNOSTIC:
      Diagnosticul de astm se stabileşte prin demonstrarea obstrucţiei reversibile a căilor aeriene. Reversi­bilitatea este definită convenţional ca o creştere cu 15 procente sau mai mult a FEV, (VEMS) după 2 puff-uri dintr-un agonisi beta-adrenergic.

TRATAMENT:
       Medicamentele disponibile pentru tratamentul astmului pot fi grupate în două mari categorii: medicamente care inhibă contracţia musculaturii netede (agoniştii beta-adrenergici, metilxantinele şi anticoli-nergicele) şi agenţi care previn şi/sau diminuează inflamaţia (glucocorticoizii şi agenţii stabilizatori ai mastocitelor)
 



DEFINITIE : Rubeola - este boala infecto-contagioasa a copilariei, caracterizata prin manifestari catarale respiratorii usoare, adenopatii cervicale, exantem maculo-papulos generalizat de culoare roz-pal care vine si pleaca repede fiind provocat de virusul rubeolic, genul Rubivirus.Are evol ciclica,b.benigna la copil dar si la adult ,resp grava la femeia gravida(teratogen)

Incubatie : 14-21 zile, majoritatea infectiilor sunt inaparente sau subclinice

Perioada prodromala :

1.     semne catarale usoare,
2.      febra moderata,
3.     anorexie,
4.     cefalee

Perioada eruptiva :

1)    incepe cu rush al fetei, se extinde in sens cranio-caudal.
2)    Eruptia este maculo-papuloasa, dar nu e confluenta si in multe cazuri poate lipsi.
3)    Enantemul poate sa apara inaintea eruptiei, cu aspect de pete +rozate pe palatul moale, amigdale.
4)    Retroauricular uneori gasim exantem, chiar dacă nu exista eruptie pe restul corpului.
5)    Eruptia este acompaniata de coriza uşoara şi conjunctivita, febra, exantemul vine şi pleca repede.
6)    Maculo-papulele sunt de culoare roz, discrete, prezente in număr mare si se răspândesc rapid pe tot corpul si pot fi confluente mai ales pe fata.
7)    Semnul cel mai caracteristic este adenopatia, adenopatiile retroauriculare, cervicale si postoccipitale.
8)    Adenopatiile rubeolice constituie primul si ultimul semn al bolii          ( Semnul Glanzmann )     
9)    Ocazional există şi o uşoara splenomegalie, iar la femei tinere pot sa apara poliartrite mai frecvente la degetele mainilor.

FORME CLINICE


-         forma comuna
-         rubeola sine exantemante : fara eruptive
 
TRATAMENT : 

    -repaus la pat, dieta, tratament simptomatic, antiinflamatorii. Nu se va administra aspirina pentru a evita riscul de sdr. REYE.!!!!!

DEFINITIE:

Este o infecţie acuta sistemică,produsă de Salmonella typhi, caracterizată clinic prin febră,stare toxică (stare tifică),manifestări digestive,cutanate,splenomegalie.

TABLOU CLINIC:

Incubatie : medie 10-14 zile
·         Debut : progresiv  cu febra care creste treptat in decurs de 5-7 zile.
Cefalee intensa
Insomnie
Astenie
Mialgii
Artralgi
·         Febra se asociaza cu tulburari digestive: dureri abdominale, constipatie sau diaree
Splenomegalie progresivă.
  • Debut brutal ( mai rar) : febra inalta , manifestari respiratorii, neurologice, articulare
  • Debut atipic-manifestări de apendicita acuta,pneumonie,,dizenterie,colica biliară
Perioada de stare:

  • Febra inalta ( 40ºC)  “in platou” ,cu oscilaţii minime între dimineaţă şi seră
  • Stare tifica: somnolenta, prostratie, obnubilare, miscari carfologice (atinge obiecte imaginare)
·         Sindrom digestiv: anorexie, greturi, varsaturi, limba intens saburala (  limba prajita de papagal)mucoasa bucală uscată -hiposecreţie salivară. 
                                                           Angina Duguet ( ulceratii ovalare , la nivelul pilierilor amigdalieni)
                                                          Meteorism abdominal : fosa iliaca : borborisme
                                                          Tranzit intestinal modificat : diaree verzuie ,   constipatie/normal
·         Sindromul cutanta : rozeole tifice ( pete lenticulare)
                                                          Macule roz dispuse pe abdomen flancuri, baza toracelui,în număr redus,maximum 20-30;sunt embolii de bacili tifici în spaţiile limfatice ale pielii.
                                                           splenomegalia
·         Sindrom cardiovascular :bradicardie relativă(80-100 puls,la febră de 39-40ºC).Tensiunea arterială este scăzută.Zgomote cardiace asurzite.

 

Perioada de declin:febra scade treptat,starea tifică descreste,criza poliurică.Bolnavul intră trepatat în convalescenţ,cu durata de 2-4 săptămîni(bolnavi netrataţi cu antibiotice)

În această perioadă bolnavii pot prezenta:recăderi-o nouă perioadă febrilă,revenirea simptomatologiei din peroada de stare.

TRATAMENT:

·         Izolare obligatorie in spital
·         Repaus la pat
·         Regim igieno-dietetic-aport corespunzator de calorii
                                          -alimente usor digerabile,fara continut de celuloza;produse lactate,supe,compoturi,ceaiuri,oua,etc.
·         Tratament etiologic se utilizeaza antibiotice active in vitro asupra sallomonelelor cu buna difuziune limfatica si intracelulara.
·         Tratamentele clasice
   - Cloramfenicol
- Ampicilina/amoxicilina
- Cotrimoxazol
- Fluorochinolone
 - Ciprofloxacina 2x500mg/zi
- Ofloxacina 2x200mg/zi, durata tratamentului 5-6 zile
 - Cefalosporine G3
- Ceftriaxona 75mg/kg/zi→4gr
Reprezinta tratamentul de prima infectie la copiii.
Durata terapiei 5 zile
-          Azitromicina  
Eficace in formele necomplicate. Poate fi utilizata in tratamentul febrei tifoide cu bacili tifici rezistenti la fluorochinolone.
·         Tratamente asociate
Formele complicate : semne toxice , neurologice cardiace – cortico terapie
Transfuzii in formele complicate cu hemoragii
                Perforatiile intestinale  tratament chirurgical:
                Tratament antibacterial largit activ asupra germenilor anaerobi, streptococi

LUPUSUL ERITEMATOS se  caracterizează prin obstrucţia foliculilor  piloşi şi a orificiilor glandelor  sudoripare  cu dopuri  cornoase,  iar  clinic  prin  distribuţia simetrică  "în fluture"  a unor zone de eritem şi cruste cu cicatrici  atrofice, care corespund dopurilor cornoase.

              Tratamentul este antimalaric şi cu corticoizi local şi pe cale generală.

Faringita şi amigdalita acută


-pot reprezenta localizări unice sau simptomatologia inaugurală a unei infecţii respiratorii

-incidenţa maximă->4-7 ani (rar < 1an)

-etiologie:

-          virală->adenovirusuri,EBV

-          bacteriană->streptococ grup A,β-hemolitic (1/3 din infecţii după 3 ani)

-b.difteric,anaerobi,mycoplasma pneumoniae

-clinic:

-          simptome comune->febră,hiperemie,durere

-          simptome sugestive pt.etiologia streptococică

-febră mare (> 38.5°)

-alterarea stării generale

-disfagie;adenopatie cervicală

-exudat->depozite pultacee în criptă

-picheteu hemoragic->palat,stâlpi amigdalieni

-rash scarlatiniform

-          simptome orientative spre o altă etiologie

-false membrane->difterie,fuzospirili,agranulocitoză

-halenă fetidă->anaerobi

-microvezicule pe stâlpii amigdalieni,palat->v.Coxsackie A

-microvezicule pe faringe,mucoasa bucală (se pot exulcera->afte) la sugar şi copilul mic-> v.herpes simplex tip 1

-examinări de laborator:

            -secreţie faringiană

            -teste rapide->atg.ale streptococului β-hemolitic de grup A (30’)->specificitate > 95%;sensibilitate 80-85%

            -ASLO->fără utilitate;↑ după câteva săptămâni;are valoare anamnestică

 

-complicaţii:

  1. supurative

-          abces periamigdalian->asimetria amigdalelor

-          abces retrofaringian->stridor,extensia capului,bombarea faringelui posterior->drenaj

-          limfadenită cervicală->poate supura

  1. non-supurative

-          torticolis

-          RAA,GNPS

-tratament:

            -în lipsa argumentelor de etiologie streptococică->tratamentul rinofaringitei

            -tratament cu atb.:

                        -motivaţie:

                                    -previne RAA în primele 9 zile de la debut

                                    -↓ incidenţa complicaţiilor supurative

                                    -scurtează evoluţia + contagiozitatea

                        -nu previne GNAPS

                        -scheme:

                                    -penicilină p.o.10 zile->vindecă faringita 100%;purtători 25%

                                    -benzatin penicilină->doză unică în caz de necomplianţă

                                    -eritromicină/clindamicină

-eşec terapeutic:

-          non-complianţă

-          tratament cu benzatin penicilină

-          tulpini rezistente la eritromicină

-purtători->streptofobie

-          contagiozitate ↓->nu se exclud din colectivitate

-          clinic->usu.asimptomatic sau sdr.minor poststreptococic

-          ex.laborator->ASLO uşor ↑->diagnostic diferenţial dificil într-o faringită virusală

-          risc minim pt.RAA,complicaţii septice

-          conduită->nu se monitorizează titrul ASLO;în caz de simptome de faringită->penicilină

-          eradicare->clindamicină->antecedente de RAA,lucrători în colectivitate,părinţi anxioşi

-faringita acută recidivantă:

-          reinfectare cu aceleaşi/alte tulpini->susceptibilitate?

-          faringită virusală la purtători cronici

-indicaţii pt.secreţia faringiană:

-          copil > 3 ani

-          context epidemiologic

-          RAA în antecedente

-          simptome clinice evocatoare

-sdr.minor poststreptococic:

-          infecţie streptococică recentă

-          prezenţa unor criterii minore de RAA->artralgii,febră,modificări ECG (alungire PR,BAV gr.I), sdr.inflamator

-          absenţa manifestărilor majore de RAA->cardită,artrită,coree,eritem marginat,noduli Meinert

-          risc minim de cardită

-          necesită tratament curativ/profilactic (benzatin penicilină 1 an) antistreptococic

DEFINITIE:

-reprezintă inflamaţia ţesutului limfoid de la nivelul cavusului

ETIOLOGIE: -virusală

TABLOU CLINIC:

            -febră
            -obstrucţie nazală
                        -respiraţie bucală,”sforăitoare”
                        -dispnee inspiratorie
                        -disfagie la supt
                        -secreţii la nivelul peretelui posterior al faringelui

EVOLUTIE:

            -vindecare în 5-7 zile
            -suprainfectare bacteriană
            -adenoidită prelungită (> 10-14 zile)->hipertrofie prin inflamaţia vegetaţiilor adenoide

COMPLICATII:

            -otită medie
            -laringită acută
            -abces retrofaringian
 
TRATAMENT: - la fel ca rinofaringita